Toamna

                Cerul violet persista , vant insangerat de taios o sa mangaie crengile copacilor goi, in aceasta noapte.Cu pasi repezi strabat padurea de ceara, in timp ce caut fragmente, de lumina oferite de o luna plina.Crengile copacilor imi soptesc numele.Ma cheama spre inima padurii...Si ma pierd in adanc.

               Aici nimic nu se mai vede dar totul se aude cum...

                Corbul fara mila vesteste, funeraliile frunzelor cazute la datorie.Frunze doborate si lovite de bratele inghetate ale iernii.Cad...incet si melodios...si se pierd in intuneric.

                Lumanarea aprinsa in cinstea lor s-a topit...padurea s-a risipit.Calatoria din interiorul vocii...s-a sfarsit.

Enigme

                          Atunci cand ,este intuneric si nu sti unde te afli.Atunci cand, inaintezi pe drumul perceptiei si lumina lipseste.Oare unde esti?
                         Dintr-o data te trezesti in fata unei usi.Bati la usa dar, nimic.Nu primesti raspuns.Inauntru e ceva,dar acolo afara oare ce poti gasi? Simti ca ai nevoie de contactul cu spatele usii, macar un semn.Incepi sa pipai usa din fata.Pare ca este facuta dintr-un lemn foarte puternic dar totusi este frumos decorata.
                         Mai bati odata, de aceasta data mai puternic.Usa se deschide.Incaperea este mobilata si plina de intrebari precum ,,cine?" ,  ,,unde?" ,  ,,cand?" si chiar in fata usii te intampina amenintator intrebarea ,,cum?".Te simti putin amortit si atunci incepi sa alergi sa cauti raspunsul.
                        Alergi si iar alergi si obosesti, simti cum pulsul iti creste, inima bate! si... in sfarsit ajungi la un capat.
                        Ceva stralucitor! Aici e raspunsul! In cutie! Dar oare cutia e adevarata?.Iti dai seama ca e adevarata , dar... cand gasesti cutia nu ai cheia pentru a deschide cutia  si... cauti , tot cauti , iar!
                        Gasesti cheia undeva in adancul sufletului tau , printre neuroni si nervi.Deschizi cutia , lumina te orbeste.Iata rezolvarea enigmei.Acum... doar te relaxezi.Febra a trecut , stai confortabil in scaunul vietii.Dar pana cand?

Loc Strain

  M-am tot gandit si razgandit, sa-mi fac blog, sa nu-mi fac? Si iata-ma aici, cuprins de era tehnologiei.
      Cuvintele imi par acoperite de valurile cibernetice provocate de impulsurile electrice.Ce este acest blog?Oare transmite mai departe esenta cuvintelor sau e doar un zid care le sprijina?Din aceasta cauza ma aflu aici.Vreau sa aflu.